duminică, 1 mai 2011

Vampirii Sudului si o promisiune

Nu voi mai avea prejudecati. Cel putin in anumite situatii :))))

In urma cu ceva vreme - destul de multa vreme as putea spune, cred ca s-a facut mai mult de o luna - am primit de la o amica o traista de carti. Ea stie foarte bine cat imi place sa citesc, imi cunoaste chiar si gusturile si mi-a spus ca imi aduce cartile fiindca e convinsa ca imi vor placea.

M-am uitat la ele cand am ajuns acasa - 11 carti. Doua dintre ele scrise de autori pe care-i mai citisem, celelalte 9 - carti cu vampiri!!!! Sincer, mi-a cazut fata in pantofi cand le-am vazut, daca e ceva ce ma calca pe nervi, atunci alea sunt cartile si filmele cu vampiri. Bram Stoker si Anne Rice sunt cei mai mari dusmani ai mei. Filmele cu vampiri nu pot sa le vad ca ma apuca dracii. Bine, cu Twilight am avut o surpriza, eram asa dispretuitoare la adresa seriei incat nici prin cap nu mi-a trecut sa incerc sa le vad, insa intr-o zi, in ianuarie, cand eram acasa la fata care imi face manichiura, am stat doua ore acolo, in scaun, tot timpul cat mi-a facut unghiile, cu ochii lipiti de plasma imensa de pe peretele din fata mea uitandu-ma la primul film din serie care rula pe HBO, fiind uimita pana peste poate cat de mult imi place. Spre disperarea mea unghiile mele au fost gata inainte de finalul filmului, insa mi-a fost rusine sa recunosc ce mult imi place un film cu vampiri (!!), eu care dispretuiesc cu totul asa ceva

Ei bine, revenind la cartile prietenei mele, le-am lasat in sacosa, pe noptiera, am citit cele doua ai caror autori imi erau cunoscuti si pe cele cu vampiri le-am lasat in acelasi loc unde le pusesem, fiindca intre timp aparusera cartile autorilor nordici din Seria Neagra pe care le-am devorat. Dupa ce s-a terminat seria neagra m-am mai invartit pe langa ele si ma enervam numai cand le vedeam. Niste cartulii colorate, cu niste desene aiurea pe coperta, cu vampiri desenati ca de niste copii imbecili, cu titluri gen "Moarta pentru toti", "Mort de-a binelea", "Clubul mortilor" etc., absolut nimic care sa ma atraga sa le deschis.

Pe 14 aprilie prietena mea imi lasa un mesaj pe Facebook, intrebandu-ma cum stau cu cititul cartilor despre vampiri. Nici macar nu i-am raspus, mi-era jena fiindca la cat de repede citesc ar fi trebuit deja sa le termin de muuult deja. Mi-am facut curaj si mi-am spus ca trebuie sa le citesc intrucat niciodata nu am luat plasa cu NIMIC din ce mi-a recomandat ea. De fiecare data cand am mers pe mana ei in privinta a ceva, a iesit mai mult decat bine. Asa ca era cazul sa nu mai fiu atat de sceptica.

Inca o saptamana m-am impins singura de la spate si apoi, spunandu-mi ca nu ma poate obliga nimeni sa o termin daca nu vreau, lunea trecuta am deschis prima carte din serie, hotarata sa rasfoiesc primele pagini si gata. Ei bine, acum cinci minute am terminat volumul patru cu sufletul la gura si inca ma mir ca am reusit sa imi stapanesc lacrimile finalul ei. Cum voi termina postarea ma voi infige in volumul cinci, profitand de faptul ca baietii mei sunt la sala.

Ei bine, primele patru volume le-am citit in timp ce amestecam in mancare, in cada, la masa, mai ales noaptea, oricand prindeam un moment in care nu mi se solicita imperativ prezenta. Le-am devorat si le-am savurat cu adevarat.

Tipa care a scris cartile astea, Charlaine Harris, are un stil de a scrie care te-ar scoate si din cea mai adanca depresie. O capacitate de analiza plina de autoironie - intrucat scrie la persoana I - si un simt al umorului atat de fin si de molipsitor, incat am savurat fiecare pagina. In plus consider ca numai cineva cu adevarat talentat poate scrie atat de natural despre un astfel de subiect, ca si cand ar vorbi despre ceva ce ne este la indemana tuturor. Trebuie sa ai o imaginatie cu adevarat iesita din comun sa faci sa para atat de natural ceea ce scrie acolo. Face totul atat de veridic si de real incat chiar crezi ceea ce citesti. In plus de atat, relatiile (interumane am vrut sa spun) umano-varcolaco-vampiricesti sunt atat de atent analizat si atat de corect facute veridice incat parca ar fi facut un documentar pentru ceva ce practic... nu exista. Si daca toate astea iti mai ating si sufletul, asa cum se intampla, atunci deja chiar e prea mult. Sunt atat de placut surprinsa de am ramas fara cuvinte si trebuie sa recunosc ca nu mi se intampla des asta.

Cred ca editura care le-a scos pe piata in Romania - Leda - a dat-o in bara rau de tot cu prezentarea. Cred sincer ca datorita aspectului cartilor au pierdut din start o multime de cititori care ar fi adorat cartile dar carora nici prin cap nu le-a dat sa le cumpere din pricina prejudecatilor de tipul celor avute de mine.

Daca vreti sa va deconectati, sa iesiti din cotidian si sa va reveniti din apatii, depresii, rutina zilnica, puneti mana cu incredere pe Vampirii Sudului.




P.S. - Va rog, nu imi spuneti ca ati vazut serialul pe HBO. Va garantez ca, desi nu am vazut nici macar un episod, filmul nu valoreaza nici macar1% cat cartile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...